rupt

Etimologie

Din verbul a rupe.

Definiții

1. faptul de a (se) rupe.

Declinare

Definiții

1. făcut bucăți, ciopârțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit.
2. (fig.) zdrobit, copleșit, sleit.
3. lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți.
4. (fig.) (despre relații prietenești, diplomatice etc.) desfăcut, curmat, întrerupt; anulat, stricat.
5. (despre părți ale corpului) sfărâmat; fracturat.
6. desprins (cu forța) din loc; smuls.
7. înstrăinat de..., izolat, îndepărtat.

Etimologie

Din rupe.

Definiții

1. forma de participiu trecut pentru rupe.

Etimologie

Din latină rumpĕre.

Definiții

1. (v.tranz.) a distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice; a despărți (intenționat) un obiect în două sau în mai multe bucăți.
2. a(-și) fractura o mână, un picior etc.
3. a întrerupe, a curma tăcerea, relațiile cu cineva.
4. (v.tranz.) a distruge un obiect prin întrebuințare.
5. (v.tranz.) (adesea fig.) a distruge un obiect prin sfărâmare, spargere etc.
6. (v.tranz.) a sfâșia un lucru smulgând bucăți dintr-însul.
7. a sfâșia un animal sau un om.
8. a zdrobi, a strivi.
9. (v.tranz.) a smulge.
10. a culege flori, fructe etc.
11. a obține (cu greu) o sumă de bani.
12. (v.refl. și tranz.) a (se) depărta, a (se) desprinde de cineva sau de ceva.
13. (v.refl.) (despre grupuri, colectivități) a se împrăștia.
14. (v.tranz.) a-și deschide (cu efort) drum de trecere.
15. (v.tranz.) (fig.) a se exprima cu greu într-o limbă străină, a ști foarte puțin o limbă străină.
16. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru rupe.
17. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru rupe.

Exemple

• Materialul s-a rupt la presiune.
• Apele rup stăvilarele.
• Se rupseră din grămadă.
• Vorbește încai franțuzește?... A fi rupând și el vreo două vorbe ca toată lumea.

Declinare

Sinonime: 1: ceda, se frânge, 2: fractura, 3: curma, întrerupe, 5: sparge, plesni, 6: sfâșia, spinteca, zdrențui, 7: tăia, 10: culege, 12: despărți, 14: desface