(v.tranz.) a distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice; a despărți (intenționat) un obiect în două sau în mai multe bucăți.
a(-și) fractura o mână, un picior etc.
a întrerupe, a curma tăcerea, relațiile cu cineva.
(v.tranz.) a distruge un obiect prin întrebuințare.
(v.tranz.) (adesea fig.) a distruge un obiect prin sfărâmare, spargere etc.
(v.tranz.) a sfâșia un lucru smulgând bucăți dintr-însul.
a sfâșia un animal sau un om.
a zdrobi, a strivi.
(v.tranz.) a smulge.
a culege flori, fructe etc.
a obține (cu greu) o sumă de bani.
(v.refl. și tranz.) a (se) depărta, a (se) desprinde de cineva sau de ceva.
(v.refl.) (despre grupuri, colectivități) a se împrăștia.
(v.tranz.) a-și deschide (cu efort) drum de trecere.
(v.tranz.) (fig.) a se exprima cu greu într-o limbă străină, a ști foarte puțin o limbă străină.
forma de persoana a III-a singular la prezent pentru rupe.
forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru rupe.
rupt — substantiv
faptul de a (se) rupe.
rupt — adjectiv
făcut bucăți, ciopârțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit.
(fig.) zdrobit, copleșit, sleit.
lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți.