verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (v.refl. și tranz.) a deveni sau a face să devină (mai) rece, a(-și) scădea, a(-și) micșora temperatura.
- a pierde sau a face să piardă căldura vitală obișnuită (din cauza unei spaime, a unei emoții etc.); a îngheța, a încremeni.
- (v.intranz.) a se îmbolnăvi contractând o răceală.
- (fig.) a-și pierde însuflețirea, interesul (pentru cineva sau ceva); a deveni indiferent; a se înstrăina, a se îndepărta.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | răcea | răceau |
Sinonime: (se) răcori, (reg.) (se) reveni
Antonime: (se) încălzi, înfierbânta
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din slavă (veche) rakŭ.
Definiții
- crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare, de culoare neagră-verzuie, care devine roșie la fiert, cu abdomenul inelat, cu cinci perechi de picioare, dintre care cea din față este în formă de clește (Astacus fluviatilis).
- (art.) numele unei constelații în dreptul căreia Soarele ajunge la solstițiul de vară.
- nume dat unor unelte care prind sau agață ca picioarele racului:
- dispozitiv folosit pentru fixarea coloanei de țevi de pompare în coloana de exploatare a unei sonde.
- dispozitiv folosit la prinderea și readucerea la suprafață a unor piese scăpate sau rămase accidental în gaura de sondă.
- ustensilă de uz casnic, confecționată din oțel, ascuțită și prevăzută cu un mâner, cu care se extrag dopurile din sticlele înfundate; tirbușon.
- (med.; pop.) cancer.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | rac | raci |
| genitiv-dativ | racului | racilor |
| vocativ | racule | racilor |
| articulat | racul | racii |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din râcăi (învechit „a răcni” < slavă (veche)) (derivat regresiv).
Definiții
- (fam.) ceartă, sfadă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | râcă | râci |
| genitiv-dativ | râcii | râcilor |
| vocativ | râcă | râcilor |
| articulat | râca | râcile |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru rac.