păta

/pə'ta/

verb?

Etimologie

Probabil din latină *pictāre („a picta”), confer italiană pittare („a șterge”). Confer pată.

(v.tranz. și refl.) a(-și) face o pată, a (se) umple de pete.
(v.tranz.) a realiza, a face să constituie o porțiune de altă culoare pe un fond omogen colorat.
(v.tranz.) (fig.) a pângări, a profana.

Caz	Singular	Plural
verb	păta	pătau

Sinonime: 1: (se) mânji, (se) murdări, (se) umple, 2: împestrița, smălța, 3: dezonora

/pəˈʦi/

verb?

Din latină patῑre < patī.

(v.tranz.) a i se întâmpla cuiva ceva (neplăcut, ieșit din comun), a da peste ceva neașteptat (și neplăcut).
(v.tranz. și intranz.) (înv. și pop.) a suferi, a pătimi, a îndura.
forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru păți.

Caz	Singular	Plural
verb	pățea	pățeau

Sinonime: 1: (Olt.) o împătra, (înv.) o împlini, (fam.) o sfecli, 2: îndura

„Când nici nu visează omul atunci o pățește.”Noroc și soartă
„De-ar ști omul ce ar păți, de înainte s-ar feri.”Înțelepciune și prostie Noroc și soartă
„De-ar ști omul ce ar păți, nici din casă n-ar ieși.”Noroc și soartă Moarte
„Omul pățit e mai învățat.”Înțelepciune și prostie Timp
„Capra beșe și oaia pățește rușine”Animale
„A păți cinstea mâței la oală cu smântână”Animale Mâncare și băutură
„A păți a nas belit”
„Când nici nu visează omul, atunci o pățește”Noroc și soartă
„Nu poți să pați cu buretele”
„A pățit-o calfa noastră”Muncă și lene
„A pățit-o Safta noastră”Noroc și soartă
„A pățit ca țiganul, când s-a culcat în tindă”Noroc și soartă
„A păți-o ca țiganul cu frânghia (cingă)”Noroc și soartă
„Așa pățește, dacă fluieră în biserică”
„A păți o bobotează”

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică