Etimologie

Din latină portāre.

Definiții

1. (v.tranz.) a lua, a ridica, a ține pe cineva sau ceva în mână, în brațe etc. pentru a-l transporta în altă parte.
2. a trece, a transmite ceva (dintr-o mână într-alta, din mână în mână, de la unul la altul).
3. (despre vehicule) a transporta, a căra.
4. (despre animale) a trage după sine.
5. (v.tranz.) a duce dintr-o parte în alta, dintr-un loc în altul sau într-un anumit loc; a conduce (îndrumând, călăuzind, dirijând).
6. (înv. și pop.) a induce în eroare.
7. (pop.) a mânui o unealtă.
8. (v.tranz.) a-și duce sarcina, a avea făt în pântece.
9. (fig.) a suporta, a suferi, a răbda.
10. (v.refl.) (reg.) a umbla (de colo până colo), a circula, a merge.
11. (v.tranz.) a mișca încoace și încolo corpul sau o parte a corpului; a umbla sau a-și ține corpul într-o anumită poziție.
12. a face să se miște de colo până colo; a agita, a plimba dintr-o parte în alta.
13. (v.tranz.) a avea, a poseda, a deține.
14. a avea anumite sentimente, atitudini.
15. (v.tranz.) a avea, a moșteni sau a transmite un nume.
16. (v.tranz.) a avea, a ține asupra sa (pentru a se folosi la nevoie).
17. (v.tranz.) a pune pe sine un obiect de îmbrăcăminte, o podoabă etc., a fi îmbrăcat, încălțat sau împodobit cu..., a folosi un anumit obiect de îmbrăcăminte sau de încălțăminte.
18. a avea ceva pe sine (de la natură sau datorită obiceiului, a modei etc.).
19. (v.refl.) a se conforma unei anumite mode.
20. (v.tranz.) a aranja îmbrăcămintea, accesoriile de îmbrăcăminte, părul etc. într-un anumit fel.
21. (v.tranz.) a suporta cheltuielile, grija cuiva.
22. (v.tranz.) a deține o funcție, un post, un titlu.
23. (v.tranz.) a întreține, a duce, a susține.
24. (v.tranz.) (despre obiecte) a avea imprimat, gravat etc. un semn distinctiv.
25. (v.refl.) a se comporta, a se manifesta (într-un anumit fel).
26. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru purta.

Exemple

• Poartă ghiozdanul.
• Poartă paharul din mână în mână.
• Trenul l-a purtat prin multe orașe.
• Își purta mâna deasupra capului meu.
• I-a purtat cu minciuni.
• Poartă cu greu ura dușmanului.
• Poartă în mână un buchet de flori.
• Poartă pantofi galbeni.
• El poartă barbă.
• Port cercei de aur.
• Poartă un coc monumental.
• Poartă părul peste cap.
• A purta o corespondență vie cu...
• Documentul poartă antetul instituției.
• Se poartă grosolan.

Declinare

Sinonime: 1: duce, ridica, căra, 2: transmite, trece, 3: transporta, căra, 4: căra, 5: conduce, dirija, 6: ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, trișa, (livr.) iluziona, (înv. și reg.) juca, planisi, poticări, prilesti, sminti, smomi, șutili, (reg.) șugui, (Transilv. și Ban.) celui, (Munt.) mâglisi, (Transilv.) tășca, (înv.) aromi, blăzni, gâmbosi, măguli, mistifica, surprinde, (fam.) duce, fraieri, șmecheri, (fam. fig.) arde, frige, încălța, pingeli, pingelui, pârli, potcovi, prăji, (Mold. fig.) boi, (înv. fig.) luneca, 7: mânui, 9: suporta, suferi, 10: merge, umbla, 11: umbla, 12: agita, plimba, 13: avea, ține, 15-16: avea, 17-18: avea, 19: (se) conforma, 21: suporta, 22: avea, deține, poseda, 23: duce, întreține, 25: comporta

Etimologie

Din purta.

Definiții

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru purta.