pescar

/pes'kar/

substantiv?gen masculin

Etimologie

Din latină piscarius.

„A fi cinstit ca buzunarul pescarului.”Minciună și înșelăciune
„Apa tulbure e bucuria pescarilor.”Natură Muncă și lene
„Cuvântul la cel viclean ca undița la pescar”Vorbă și tăcere Minciună și înșelăciune
„A fi cinstit ca buzunarul pescarului”Bani și avere Înțelepciune și prostie
„Apa tulbure e bucuria pescarilor”Natură Noroc și soartă

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică