← înapoi la căutare

nebun

/neˈbun/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din ne- + bun.

Definiții

  1. persoană care suferă de o boală mintală.
  2. om lipsit de judecată dreaptă, de rațiune.
  3. ființă neastâmpărată, zvăpăiată, vioaie.
  4. piesă la jocul de șah.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativnebunnebuni
genitiv-dativnebunuluinebunilor
vocativnebunulenebunilor
articulatnebunulnebunii

Sinonime: alienat, dement, descreierat, înnebunit, smintit, țicnit

Antonime: normal

nebun

/neˈbun/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Definiții

  1. care suferă de o boală mintală.
  2. lipsit de judecată dreaptă, de rațiune.
  3. neastâmpărat, zvăpăiat, vioi.
  4. care arată, trădează nebunie.
  5. care nu are limite, margini, măsură.

Sinonime: alienat, dement, descreierat, înnebunit, smintit, țicnit, enorm

Antonime: normal

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică