Definiția cuvântului „nebun”
nebun — substantiv
- persoană care suferă de o boală mintală.
- om lipsit de judecată dreaptă, de rațiune.
- ființă neastâmpărată, zvăpăiată, vioaie.
- piesă la jocul de șah.
nebun — adjectiv
- care suferă de o boală mintală.
- lipsit de judecată dreaptă, de rațiune.
- neastâmpărat, zvăpăiat, vioi.
- care arată, trădează nebunie.
- care nu are limite, margini, măsură.