Etimologie

Din latină mūtāre.

Definiții

1. (v.tranz. și refl.) a (se) mișca din locul în care se găsește și a (se) așeza în alt loc.
2. a (se) transfera dintr-un serviciu în altul.
3. (v.refl.) a se stabili (cu locuința) în alt loc, a-și schimba domiciliul.
4. (v.tranz.) (înv. și pop.) a înlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva).
5. a schimba cursul, direcția.
6. (la jocul de șah) a efectua o mutare.
7. (argou, intl.) (v.tranz.) a ucide, a omorî.
8. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru muta.

Exemple

• Se mută dintr-un loc în altul.
• S-a mutat cu serviciul la Ploiești.
• S-a mutat în alt oraș.
• Să-ți muți gândurile cu privire la...

Declinare

Sinonime: 1: (se) deplasa, (se) strămuta, (înv. și reg.) (se) petrece, (fam.) (se) trambala; mișca, 2: (se) permuta, (se) strămuta, (se) transfera, (înv.) (se) premutarisi, 3: (reg.) se coltosi, 4: schimba, (înv. și reg.) strămuta

Etimologie

Din mută.

Definiții

1. forma de singular articulat pentru mută.

Etimologie

Din mut.

Definiții

1. persoană care nu poate vorbi, care este lipsită de facultatea vorbirii.
2. (reg.) persoană slută; persoană nepricepută, proastă, nătângă.

Declinare

Etimologie

Din mut.

Definiții

1. forma de feminin singular pentru mut.

Etimologie

Din muta.

Definiții

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru muta.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru muta.
3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru muta.
4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru muta.