← înapoi la căutare

manta

/manˈta/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din poloneză manta, ucraineană манта (manta).

Definiții

  1. haină lungă, groasă sau impermeabilă care apără de frig, de ploaie etc.; (spec.) palton de uniformă militară.
  2. (înv.) mantie.
  3. înveliș care servește pentru a proteja o piesă sau un sistem tehnic.
  4. (la gasteropode) răsfrângere a tegumentului care căptușește cochilia; palium.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmantamantale
genitiv-dativmantaleimantalelor
vocativmantamantalelor
articulatmantauamantalele

mantă

/'man.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză mante.

Definiții

  1. (înv.) mantie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmantămante
genitiv-dativmanteimantelor
vocativmantămantelor
articulatmantamantele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică