lăutari
/lə.uˈtarʲ/Etimologie
Din lăutar.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru lăutar.
Din lăutar.
Din lăută + sufixul -ar.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lăutar | lăutari |
| genitiv-dativ | lăutarului | lăutarilor |
| vocativ | lăutarule | lăutarilor |
| articulat | lăutarul | lăutarii |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică