ierta

/jerˈta/

verb?

Etimologie

Din latină libertare.

(v.tranz.) a scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greșeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva.
a scuza.
a scuti, a dispensa pe cineva de o obligație.
(pop. și fam.) a îngădui, a permite, a da voie să...
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ierta.

Caz	Singular	Plural
verb	ierta	iertau

Sinonime: 1: absolvi, scuza, 2: (bis.) dezlega, 3: (reg.) îngădui, (înv.) lăsa, șterge, trece

Antonime: osândi, pedepsi

/jerˈtə/

verb?

Din ierta.

„Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.”Înțelepciune și prostie Vorbă și tăcere
„Cine nu e iertat nu știe să ierte.”Familie Înțelepciune și prostie
„Este lesne a ierta, dar este greu a uita.”Prietenie și dușmănie Înțelepciune și prostie
„Ți-oi ierta, da nu ți-oi uita.”Vorbă și tăcere
„Vai de cel ce pe gaie îndată o iartă, iar pe porum”Animale
„Iartă-i, Doamne, că nu știe ce face”Înțelepciune și prostie
„L-a iertat Dumnezeu”Noroc și soartă
„A fi iertată de Dumnezeu”Noroc și soartă
„Dumnezeu iartă Harlu”Moarte
„Păcatul mărturisit este iertat”Înțelepciune și prostie
„Păcatul mărturisit este pe jumătate iertat”Înțelepciune și prostie
„A ierta e ușor, a uita e greu”Înțelepciune și prostie
„Cine nu e iertat nu știe să ierte”Înțelepciune și prostie
„Este lesne a ierta, dar este greu a uita”Dragoste și iubire
„Iartă celor ce-ți fac rău”Prietenie și dușmănie

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică