← înapoi la căutare

gros

/gros/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din latină grossus.

Definiții

  1. (despre corpuri cilindrice) care are diametrul sau circumferința mai mari decât dimensiunile obișnuite.
  2. (despre ființe sau despre părți ale corpului lor) dezvoltat mult în lățime.
  3. (pop.; la f.) gravidă, însărcinată.
  4. care are volum mare, care depășește prin volum dimensiunile obișnuite; voluminos.
  5. (despre litere) care este mai lat decât literele obișnuite.
  6. mare, în sens vertical, de la suprafață în adâncime sau de la suprafață până la bază.
  7. care este țesut din fire groase.
  8. (despre fluide) care curge sau se împrăștie greu; dens.
  9. (fig.) (despre întuneric, umbră, ceață etc.) adânc, compact.
  10. (fig.) (despre voce, glas, sunete, adesea adverbial) adânc, grav.
  11. (înv.) grosolan, bădăran; incult; care trădează pe omul bădăran sau incult.

Exemple

  • Trunchi gros.
  • Carte groasă.
  • Strat gros.
  • Haină groasă.

gros

/gros/
adverb?Ce este un adverb?Determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Arată cum, când, unde se petrece o acțiune.Ex.: repede, azi, acolo, foarte

Definiții

  1. (pop. și fam.) mult, din plin, din belșug.
  2. (înv.) în linii mari, superficial, în mod grosolan.

Exemple

  • Câștigă gros.

gros

/gros/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din germană Gros.

Definiții

  1. partea cea mai numeroasă dintr-o colectivitate, dintr-un ansamblu de obiecte, de fenomene (de același fel); greu.
  2. (pop. și fam.) închisoare.
  3. (reg.) buștean, trunchi; bârnă (groasă).
  4. măsură folosită în comerț pentru mărfuri sub formă de obiecte mici de același fel, egală cu 12 duzini, adică 144 de bucăți.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativgrosgroase
genitiv-dativgrosuluigroaselor
vocativgrosulegroaselor
articulatgrosulgroasele

groș

/groʃ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din germană Groschen, poloneză grosz.

Definiții

  1. monedă străină de argint, care a circulat odinioară și în Moldova; monedă de argint emisă de unii domni ai Moldovei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativgroșgroși
genitiv-dativgroșuluigroșilor
vocativgroșulegroșilor
articulatgroșulgroșii

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică