grădină

/grə'di.nə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Origine îndoielnică. Provine probabil din gard. Confer albaneză gradinë, bulgară градина (gradina).

(bot.) suprafață de teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor produse.
(bot.) suprafață de teren plantată (și amenajată cu alei, bănci etc.) care servește ca loc de agrement sau care are rol decorativ.

Sinonime: 1: (înv. și reg.) sad, (reg.) ogradă, (prin Olt. și Ban.) bascea, (Transilv.) telechi, 2: parc

/gra'di.nə/

substantiv?gen feminin

Din italiană gradina.

daltă specială din oțel care servește la cioplirea unor roci în vederea obținerii de elemente de construcție decorative.

„Mare ți-e grădina, Doamne (poarta-i deschisă și proștii sar gardul).”Înțelepciune și prostie Natură — te crucești ce mai există pe lumea asta - sens negativ
„Cu o ridiche și cu o ceapă nu se face grădină.”Muncă și lene
„Cât de frumos și de măreț crinul în grădină crește, dar cum cade jos îndată se vestejește.”Natură Moarte
„Alta e floarea de grădină, și alta e floarea de câmp.”Natură Femeie și bărbat
„Udă întâi grădina ta, și de-ți mai rămâne apă, udă și pe a vecinului.”Muncă și lene Familie
„Buruienile se găsesc și în grădina cea mai bună. Oamenii proști cam pretutindenea; nu e om fără cusur.”Natură Înțelepciune și prostie
„Buruieni se găsesc și în cea mai bună grădină”Natură
„Cu o ceapă și cu o ridiche nu se face grădină”Muncă și lene Natură
„Cât de frumos și de măreț crinul în grădină crește.”Natură Femeie și bărbat
„Alta e floarea de grădină”Natură
„Este grădină de om”Muncă și lene
„Mălură în grădina ta nici cum să semeni”Muncă și lene
„Se mărită pomătul cu grădina”Natură
„Când gâștele păzesc straturile, puțin rămâne grădină”Animale Muncă și lene
„Purcelului de vei tăia urechile și coada din grădină”Animale

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică