dovleac
/do'vle̯ak/Etimologie
Din turcă devlek.
Definiții
- (bot.) (Cucurbita) nume dat mai multor plante cu tulpina întinsă pe pământ, cu fructe mari, sferice sau ovale, folosite în alimentația omului sau a animalelor.
- (p.ext.) fruct al acestor plante.
- (fig.) cap de om (prost).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dovleac | dovleci |
| genitiv-dativ | dovleacului | dovlecilor |
| vocativ | dovleacule | dovlecilor |
| articulat | dovleacul | dovlecii |
Sinonime: 1: (bot.) (reg.) lubă, pepene, (Mold. și Transilv.) bostan, (Transilv. și Ban.) curcubetă, (Ban.) dulete, (Ban. și Transilv.) ludaie, 3: cap