cuminte
/ku'min.te/Etimologie
Din cu + minte.
Definiții
- cu purtări bune; așezat, liniștit.
- cu judecată; deștept, înțelept.
- prevăzător, prudent.
Sinonime: echilibrat, ascultător, cumpătat, chibzuit
Antonime: obraznic, neastâmpărat, nebunatic, zălud, zburdalnic, zglobiu