crăciunul
/krəˈʧu.nul/Etimologie
Din crăciun.
Definiții
- forma de singular articulat pentru crăciun.
crăciun
/krəˈʧunEtimologie
Probabil latină creatio, creationis „naștere”.
Definiții
- sărbătoare creștină care celebrează, la 25 decembrie, nașterea lui Cristos.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | crăciun | crăciunuri |
| genitiv-dativ | crăciunului | crăciunurilor |
| vocativ | crăciunule | crăciunurilor |
| articulat | crăciunul | crăciunurile |
Proverbe & zicători
- „Crăciunul sătul, Paștele fudul.”Mâncare și băuturăTimp
- „Crăciunul e al sătulului.”Mâncare și băuturăTimp
- „Odată e Crăciunul într-un an.”Timp
- „Crăciunul satul, Paștele tudul”Familie
- „Crăciunul e al sătulului”Mâncare și băutură
- „Crăciunul sătul și Paștele fudul”Mâncare și băutură
- „Odată-i Crăciunul într-un an”Timp
- „A da minte cu Crăciunul”Înțelepciune și prostie
- „Care n-are Crăciunul, are cluca”Noroc și soartă
- „Crăciunul din săptămână nu iese”Timp
- „Diavolul și Crăciunul, buzduganele nu pot să-mi”NaturăMoarte
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică