capete

Etimologie

Din cap.

Definiții

1. forma de plural nearticulat pentru cap.
2. forma de plural nearticulat pentru capăt.

Etimologie

Din latină caput, cu unele sensuri din franceză chef (< latină caput).

Definiții

1. extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal.
2. (la fotbal) lovire a mingii cu capul.
3. parte a monedei care are imprimat un chip.
4. părul capului.
5. căpătâi; căpătâiul patului.
6. individ, ins, persoană.
7. minte, gândire, judecată; memorie.
8. (înv.) viață.
9. vârf (al unui obiect).
10. extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem.
11. obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap, folosit în diverse scopuri tehnice.
12. partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva.
13. partea de dinainte; început, frunte.
14. partea principală, mai aleasă (a unui lucru).
15. partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit.
16. bucățică ruptă dintr-un obiect; (p.ext.) lucru de mică importanță.
17. căpetenie, șef, conducător.
18. inițiator.
19. parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu.

Exemple

• Câte 5 lei de cap.
• A plăti cu capul.
• În capul coloanei.
• Un cap de ață.

Declinare

Etimologie

Refăcut din pluralul capete (< latină capita).

Definiții

1. partea extremă a unui lucru, a unei perioade, a unei situații sau a unei stări; margine, limită, sfârșit, istov.
2. fragment; rămășiță de...

Declinare