bărbat
/bərˈbat/Etimologie
Din latină barbatus < barba. Cuvânt păstrat în limbile romanice (italiană barbato, provensală barbat, spaniolă, portugheză barbado), dar cu sensul etimologic de „om cu barbă”.
Definiții
- persoană adultă de sex masculin.
- persoană plină de energie și de fermitate; om în toată firea.
- persoană de sex masculin căsătorită, considerată în raport cu femeia ce i-a devenit soție.
Exemple
- Femei și bărbați.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bărbat | bărbați |
| genitiv-dativ | bărbatului | bărbaților |
| vocativ | bărbatule | bărbaților |
| articulat | bărbatul | bărbații |
Sinonime: 1: om, 3: soț
Antonime: femeie