← înapoi la căutare

bucățică

/bu.kəˈʦi.kə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din bucată + sufixul -ică.

Definiții

  1. diminutiv al lui bucată; bucățea.
  2. ceea ce servește (în cantitate mică) de mâncare.
  3. (arg.) femeie tânără atrăgătoare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbucățicăbucățele
genitiv-dativbucățeleibucățelelor
vocativbucățicăbucățelelor
articulatbucățicabucățelele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică