blândă
/'blɨn.də/Etimologie
Din blând.
Definiții
- (pop.) urticarie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | blândă | blânde |
| genitiv-dativ | blândei | blândelor |
| vocativ | blândo | blândelor |
| articulat | blânda | blândele |
Proverbe & zicători
- „Mâța blândă zgârie rău.”AnimaleMinciună și înșelăciuneNatură — despre aparențe înșelătoare
- „Pisica blândă zgârie rău.”Minciună și înșelăciune
- „Mâța blândă zgârie rău”Animale
- „A fi mâță (blândă)”Animale
- „Pisica blândă zgârie rău”Minciună și înșelăciune
- „Vorba blândă toată pornirea îmblânzește, iar cea”Vorbă și tăcere
- „Mâță blândă, dar gheare rele.”Animale
- „Blânda”Înțelepciune și prostie
- „Mâță blândă, dar gheare rele”AnimaleMinciună și înșelăciune
- „Femeia blândă îmblânzește și pe cel mai aspru bărbat.”Femeie și bărbatFamilie — Blândețea femeii potolește și firea cea mai aprigă.
Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică