babele
/'ba.be.le/Etimologie
Din babă.
Definiții
- primele nouă sau douăsprezece zile ale lunii martie, în care vremea este adesea foarte schimbătoare.
babă
/'ba.bə/Etimologie
Din bulgară, sârbocroată, ucraineană баба (baba).
Definiții
- femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinerețe; băbătie, babetă.
- (spec.) femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc.
- (fam. și glumeț) soție.
- bârnă de sprijinire a unui acoperiș sau a unui planșeu de lemn.
- parte a unei copci în formă de toartă (numită și femeiușcă) în care se prinde cealaltă parte a copcii, în formă de cârlig (numită și moș).
- (iht.) zglăvoacă.
- (reg.) ciupercă roșie, comestibilă, care crește pe crăci uscate și putrede.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | babă | babe |
| genitiv-dativ | babei | babelor |
| vocativ | babă | babelor |
| articulat | baba | babele |
Proverbe & zicători
- „De la copacul căzut și babele culeg crăngi.”NaturăMoarte
- „Babele de cele trecute pururea bârfesc”Vorbă și tăcereFemeie și bărbat
- „Babele cu sânge bătrân”Femeie și bărbat
- „A se arunca în ... ca babele în câte: și motan”Femeie și bărbat
- „În urma dușmanilor multe bârfesc babele”Vorbă și tăcereFemeie și bărbat
- „Ii bun de tors la fuiere (ca babele)”
- „Moșii sunt buni și babele sunt rele”Familie
- „De la copacul căzut și babele culeg crăci”Noroc și soartăNatură
- „A se grămădi ca babele la praznic”Mâncare și băuturăFamilie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică