învățat
/ɨn.və'ʦat/Etimologie
Din a învăța.
Definiții
- învățare.
- savant.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | învățat | învățate |
| genitiv-dativ | învățatului | învățatelor |
| vocativ | învățatule | învățatelor |
| articulat | învățatul | învățatele |
învățat
/ɨn.və'ʦat/Etimologie
Din a învăța.
Definiții
- care știe multă carte; instruit, cult, erudit, doct; (p.ext.) priceput.
- (despre texte, cunoștințe, deprinderi) care este studiat și reținut în memorie.
- deprins, obișnuit cu ceva.
- (despre animale) care este dresat, domesticit, îmblânzit.
învăța
/ɨn.vəˈʦa/Etimologie
Din latină *invĭtiāre (< vitium, „viciu”).
Definiții
- (v.tranz.) a transmite cuiva (sistematic) cunoștințe și deprinderi dintr-un domeniu oarecare; a iniția pe cineva într-o meserie, știință, artă etc.
- (v.tranz.) a sfătui, a povățui pe cineva să facă ceva (arătându-i cum să procedeze).
- (v.tranz.) a dobândi cunoștințe prin studiu, a ajunge prin muncă sistematică să cunoști o meserie, o artă, o limbă etc.; a studia.
- a-și întipări în minte ceva pentru a putea reproduce; a memora.
- (v.tranz. și refl.) a (se) deprinde, a (se) obișnui, a (se) familiariza.
- (v.tranz.) a trage o învățătură, a căpăta experiență.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru învăța.
Exemple
- A învăța pe cineva într-o disciplină.
- Învăț istoria; învăț la geografie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | învăța | învățau |
Sinonime: 1: (se) iniția, (se) instrui, 2: sfătui, 3: studia, (înv.) pedepsi, citi, ștudirui, (grecism înv.) spudaxi, 4: memoriza
Antonime: a învăța: (se) dezvăța, a se învăța: se debarasa, se dezbăra
Proverbe & zicători
- „A fi învățat până la genunchiul broaștei.”Înțelepciune și prostie — lipsă de școală, de învățătură
- „Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat.”Înțelepciune și prostie — ce nu ține de cultură, se uită
- „Învață pe alții, ca să fii învățat și tu.”Înțelepciune și prostie — despre reciprocitatea procesului de învățare
- „Nimeni nu s-a născut învățat.”Înțelepciune și prostieMuncă și lene
- „S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.”Vorbă și tăcereFamilieÎnțelepciune și prostie
- „M-am învățat cu traiul rău și trăiesc bine.”Înțelepciune și prostie
- „S-a învățat dezbrăcat și i-e rușine îmbrăcat.”Femeie și bărbat
- „Să înoate nu e dat decât la cel ce s-a învățat la înotat.”Muncă și lene
- „Cine este învățat la sapă să nu se apuce de suliți.”Muncă și lene
- „N-am învățat carte și tot am mâncat sărat.”Muncă și leneMâncare și băutură
- „A învățat carte până la glezne.”Înțelepciune și prostie
- „Ce n-a învățat Ionică nu mai învață Ion.”TimpÎnțelepciune și prostie
- „Omul învățat o palmă de loc n-are, dar toată lumea e țara lui.”Înțelepciune și prostie
- „Omul învățat are stea în frunte.”Înțelepciune și prostie
- „Câte sate a umblat, atâtea meșteșuguri a învățat.”Muncă și leneÎnțelepciune și prostie
Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică