împrumuta

/ɨm.pru.mu'ta/

verb?

Etimologie

Din latină *impromutare < impromutuāre sau din împrumut.

(v.tranz. și refl.) a da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit.
a adopta cuvinte, obiceiuri etc.; p. ext. a imita.

Caz	Singular	Plural
verb	împrumuta	împrumutau

Sinonime: 1: da, îndatora, (înv. și reg.) prumuta, (înv.) (se) aprumuta, scumpăra, 2: lua, importa

„Dacă vrei să scapi de un prieten, împrumută-i bani.”Bani și avere Prietenie și dușmănie
„Haina împrumutată nu ține de cald.”Înțelepciune și prostie
„Veșmintele luate împrumut nu țin de cald.”Bani și avere Prietenie și dușmănie
„Împrumuți pentru dobândă și pierzi și capetele.”Bani și avere Noroc și soartă
„Cine dă împrumut își face dușmani.”Bani și avere Prietenie și dușmănie
„Nu împrumuta pe cel ce voiești să-l ai prieten.”Bani și avere Prietenie și dușmănie
„Te împrumuți, nuiele, gardul se prăpădește, datoria nu putrezește.”Bani și avere
„Când se împrumută îi fată vaca, și când întoarce împrumutul îi moare vițelul.”Bani și avere Noroc și soartă
„Orice faci e împrumut, și ce-i rău și ce-i plăcut.”Muncă și lene Noroc și soartă
„pușca, calul și femeia nu se împrumută”Femeie și bărbat Animale
„Hainele împrumutate nu țin de cald”Bani și avere
„Tăgârță a împrumutat, și sacul nou acuma cere”Bani și avere
„Veșmintele luate împrumut nu țin de cald”Bani și avere Înțelepciune și prostie
„Mălai dulce împrumut se dă”Bani și avere
„Pe-al tău mai mare sau stăpân nu-l împrumuta”Bani și avere

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică