împlini

Etimologie

Din latină * implenire (< plenus) sau în + plini (învechit „împlini” < plin).

Definiții

1. (v.tranz.) a atinge vârsta de...
2. (v.refl.) (despre timp sau măsuri de timp) a ajunge la soroc, a se scurge, a trece în întregime, a expira.
3. (v.refl.) (rar; despre noțiuni de cantitate) a ajunge la numărul, la suma dorită, indicată, necesară.
4. (v.tranz.) a face să fie plin sau întreg; a întregi, a completa.
5. (v.refl.) (despre ființe) a se dezvolta; a se îngrășa.
6. (v.refl.) (fig.) a se desăvârși.
7. (v.tranz. și refl.) a aduce sau a ajunge la îndeplinire, a (se) realiza, a (se) îndeplini.
8. (v.tranz.) a achita, a plăti.
9. (v.tranz.) (înv. și reg.) a obliga pe un datornic să plătească banii datorați.

Declinare