← înapoi la căutare

îns

/ɨns/

pronume?

Etimologie

Din latină ipsus, ipsa (= ipse, ipsa).

Definiții

(pronume personal, azi art., precedat de prep. „întru”, „printru”) el, ea, dânsul, dânsa.
(pronume de întărire, de obicei adjectival, astăzi numai la f. pl.) însuși.

Exemple

Ele însele.

ins

/ins/

substantiv?gen masculin

Etimologie

Din latină ipsus (= ipse).

Definiții

individ, persoană, om.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	ins	inși
genitiv-dativ	insului	inșilor
vocativ	insule	inșilor
articulat	insul	inșii

Proverbe & zicători

„Doi inși pe o sfoară anevoie pot juca.”Prietenie și dușmănie
„Cinci inși pe un ban.”Bani și avere
„Groapa sapă și cade într-însul cel ce l-a făcut”Minciună și înșelăciune
„Parcă a dat inima dintr-însul”Moarte
„Pântecele ca focul, orice bagi într'însul îndată le”Mâncare și băutură
„Cinci inși pan biniș”
„Are stofă bună într-însul”Înțelepciune și prostie
„Doi inși pe o sfoară anevoie pot juca”
„P-o funie doi inși nici cum pot juca”Prietenie și dușmănie
„A ieșit un drac din el (dintr-însul)”Minciună și înșelăciune
„A avea pe Scaraoțchi (într-însul)”Minciună și înșelăciune
„A-i plânge inima într-însul”Dragoste și iubire
„Cace buba într-însul”Minciună și înșelăciune

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică