vrăjmaș
/vrəʒ'maʃ/Etimologie
Confer vrajbă.
Definiții
- dușman; inamic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vrăjmaș | vrăjmași |
| genitiv-dativ | vrăjmașului | vrăjmașilor |
| vocativ | vrăjmașule | vrăjmașilor |
| articulat | vrăjmașul | vrăjmașii |
Confer vrajbă.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vrăjmaș | vrăjmași |
| genitiv-dativ | vrăjmașului | vrăjmașilor |
| vocativ | vrăjmașule | vrăjmașilor |
| articulat | vrăjmașul | vrăjmașii |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică