← înapoi la căutare

vecină

/ve'ʧi.nə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din vecin.

Definiții

persoană care trăiește, locuiește, se află alături sau în apropiere de cineva ori de ceva; popor, stat etc. care este vecin cu alt popor, cu alt stat etc.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	vecină	vecine
genitiv-dativ	vecinei	vecinelor
vocativ	vecino	vecinelor
articulat	vecina	vecinele

Proverbe & zicători

„Cu bucătăria plină, Sărăcia e vecină.”Bani și avere Mâncare și băutură
„Lumea piere și vecina se dă în leagăn.”Timp Familie
„Găina vecină este tot mai bună”Animale
„Dă-mi, vecină, pă bărbatul tău, și tu ține”Familie Femeie și bărbat
„Vecină, dă-mi bărbatul tău; ce-mi ții”Familie Femeie și bărbat
„Lumea piere și vecina se dă în leagăn”Timp
„Vecine, s-a dus bărbatul meu la moară”Familie

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică