vechi
/vekʲ/Etimologie
Din latina populară veclus (= vetulus).
Definiții
- care există de mult timp, din alte vremuri; care ține, durează, se face de multă vreme; făcut de mult.
- (despre limbi) care s-a vorbit într-o epocă îndepărtată; care este cunoscut (și studiat) sub aspectul ei din trecut (deosebit de cel actual).
- (despre produse agricole, viticole etc.) din recolta anilor trecuți.
- (despre alimente și produse alimentare, farmaceutice etc.) obținut, recoltat, preparat de multă vreme; care și-a pierdut calitățile inițiale; lipsit de gust, alterat, stricat.
- care a fost întrebuințat mult și este stricat, uzat.
- rarbătrân.
- (fig.) îmbătrânit (înainte de vreme).
- care exercită de mult o profesiune.
- (marcând raportul dintre oameni) cu care cineva are relații, se cunoaște de multă vreme.
- care a îndeplinit în trecut o anumită funcție, a avut o anumită ocupație etc. pe care n-o mai are în prezent.
- (despre ființe) care a trăit într-un trecut îndepărtat; (despre obiecte, fenomene etc.) care a existat într-o epocă anterioară; perimat.
- care nu se mai întrebuințează, nu mai prezintă interes, ieșit din uz.