sanie

/ˈsa.ni.e/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din bulgară сани (sani).

vehicul cu tracțiune animală sau autopropulsat, având în loc de roți două tălpi de lemn sau de fier cu ajutorul cărora se deplasează prin alunecare pe zăpadă sau pe gheață.
suport la anumite mașini-unelte, care poate aluneca în lungul unor ghidaje, asigurând o deplasare a mașinii, a sculei prelucrătoare ori a piesei de prelucrat.

„Fă-ți iarna car, și vara sanie.”Timp Muncă și lene
„Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.”Muncă și lene Timp
„Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.”Muncă și lene Timp
„Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.”Muncă și lene Minciună și înșelăciune Timp
„Nu se mulțumește nici în car, nici în căruță, nici în sanie, nici în teleagă.”Bani și avere
„A vinde moșia și a cumpăra sanie.”Bani și avere
„Are să-i ia roatele de la sanie.”Noroc și soartă
„Omul înțelept își cumpără vara sanie și iarna căruța.”Înțelepciune și prostie Timp
„Omul cu minte își cumpără vara sanie și iarna car.”Înțelepciune și prostie Timp
„A vinde moșia și a cumpăra sanie”Bani și avere
„Are să-i ia roțile de la sanie”Noroc și soartă
„Merge ca sania pe gol”Timp
„Omul înțelept își cumpără vara sanie”Înțelepciune și prostie Timp
„Omul cu minte își cumpără vara sanie”Înțelepciune și prostie Timp

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică