pildă

/'pil.də/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din maghiară példa.

ceea ce poate servi cuiva drept învățătură, drept model de urmat, drept termen de comparație; ceea ce poate servi ca obiect de imitație sau inspirație în privința formei, aspectului etc.; model, exemplu.
dovadă, probă, indiciu.
pedeapsă sau măsură drastică, menită să servească drept avertisment și pentru alții.
povestire alegorică cu un cuprins religios sau moral, producție literară cu caracter moralizator, cu o structură apropiată de fabulă; parabolă; (p.ext.) maximă, sentință; proverb, zicală; semnificație, tâlc cuprins într-o asemenea povestire, maximă, zicală sau într-o acțiune oarecare, într-o faptă etc.
fabulă.

„Pilda floare rodește.”Înțelepciune și prostie
„Pilda rea strică obiceiurile cele bune.”Înțelepciune și prostie
„Omul este pilda slăbiciunii, jefuirea vremii, jucăria”Timp Moarte
„Somnul pilda morții”Moarte
„Pildă în tindă, că în casă nu te lasă”Vorbă și tăcere
„Pilda acre rodește”Înțelepciune și prostie
„Pilda rea strică obiceiurile cele bune”Înțelepciune și prostie
„La creșterea de copii, întâi tu, pildă bună să le dai”Familie
„Cel mai slab se pedepsește, spre pilda celor mai tari”Înțelepciune și prostie
„Cu pilda mai bine înfrânezi pe cei deșfrânați”Înțelepciune și prostie Vorbă și tăcere
„Pilda cu cuvinte scurte, și la vreme potrivite, multă dul”Vorbă și tăcere Înțelepciune și prostie
„Pilda, temeiul năravurilor tuturor, că cei mai mulți să ia”Înțelepciune și prostie Vorbă și tăcere
„Când tu te sfătuiești, pune de pildă înainte cele trecute”Înțelepciune și prostie Timp
„Pildă plăcinta că-i mai bună învertită”Mâncare și băutură

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică