pahar
/pa'har/Etimologie
Din maghiară pohár < germană veche de sus pehhari ("cupă"), care provine din latină populară bicarium ("cupă").
Definiții
- vas de sticlă, de metal, de material plastic etc., de diferite forme sau mărimi, din care se bea apă sau alte lichide; p. ext. conținutul unui asemenea vas; vasul împreună cu conținutul.
- (fig.) necaz, suferință, durere, chin.
- (pop.) ventuză (pentru bolnavi).
Exemple
- Un pahar cu vin.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pahar | pahare |
| genitiv-dativ | paharului | paharelor |
| articulat | paharul | paharele |
Sinonime: 1: (reg.) mesel, (înv.) scafă, caliciu, cupă, 3: ventuză