omenie
/o.me'ni.e/Etimologie
Din om + sufixul -ie.
Definiții
- complex de calități alese, proprii unei persoane; purtare blândă, înțelegătoare; atitudine cuviincioasă, respectuoasă.
- reputație bună; renume, cinste.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | omenie | — |
| genitiv-dativ | omeniei | — |
| vocativ | omenie | — |
| articulat | omenia | — |