mojic
/mo'ʒik/Etimologie
Din rusă мужик (mužik).
Definiții
- om prost crescut, obraznic, impertinent; bădăran, mitocan.
- (înv. și reg.) țăran; (p.gener.) om de rând.
- (în forma mujic) nume dat țăranilor ruși înainte de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mojic | mojici |
| genitiv-dativ | mojicului | mojicilor |
| vocativ | mojicule | mojicilor |
| articulat | mojicul | mojicii |