substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină mare, maris.
Definiții
- nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm; (p.ext.) ocean.
- (fig.) suprafață vastă; întindere mare; imensitate.
- (fig.) mulțime (nesfârșită), cantitate foarte mare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | mare | mări |
| genitiv-dativ | mării | mărilor |
| vocativ | mare | mărilor |
| articulat | marea | mările |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (v.refl. tranz.) a crește sau a face să crească în dimensiuni, în număr, în cantitate etc.; a spori sau a face să sporească, a (se) înmulți.
- (v.refl.) a crește în vârstă, a se face mai mare.
- (v.tranz.) a crește, a ridica (valoarea, prețul).
- (v.tranz. și refl.) a (se) intensifica, a (se) dezvolta.
- (v.tranz. și refl.) a (se) prelungi în timp.
- (v.tranz.) a da cinstea, considerația cuvenită; a stima, a prețui, a slăvi, a preamări pe cineva sau ceva.
- (v.refl.) (înv. și pop.) a se îngâmfa, a se făli, a se mândri.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru mări.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | mărea | măreau |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mări.