ipingea
Etimologie
Din turcă yapincak.
Definiții
- manta bărbătească făcută din dimie sau din postav (cu glugă și împodobită cu găitane), care se purta în trecut.
- material din care se confecționa haina descrisă mai sus.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ipingea | ipingele |
| genitiv-dativ | ipingelei | ipingelelor |
| vocativ | ipingea | ipingelelor |
| articulat | ipingeaua | ipingelele |