gogoașă

/go'go̯a.ʃə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Etimologie necunoscută. Confer cocoașă.

produs de patiserie făcut din aluat dospit și prăjit în grăsime, peste care se presară zahăr.
(fig.) (mai ales la pl.) minciună (evidentă).
(de obicei urmat de determinări introduse prin prep. „de”, care arată felul) excrescență sferică (de mărimea unei alune) care se formează pe ramurile unor specii de stejar.
înveliș protector format din fire (mătăsoase), în interiorul căruia are loc transformarea larvelor unor insecte în nimfe.
nume dat unor obiecte umflate și sferice.

„Tot înșiră la gogoși, spunând despre moși strămoși.”Vorbă și tăcere
„Cu gogoși de tufă nu se negrește sprâncene”Femeie și bărbat
„Cu gogoși nu se cârpesc ouă”Muncă și lene
„A spune gogoși”Minciună și înșelăciune
„Cu gogoși de fată mare nu se fac ouă roșii”Femeie și bărbat
„Tot însiră la gogoși”Vorbă și tăcere
„Spune gogoși de tufă”Minciună și înșelăciune
„A vinde gogoși cuiva”Minciună și înșelăciune
„Gogoși!”Minciună și înșelăciune
„Nu se vinde gogoșarului gogoși”Înțelepciune și prostie
„Gogoșile plăcintarului”Mâncare și băutură
„Cu gogoși nu roșești ouă”
„Tot înșiră la gogoși, spuind despre moși păroși.”Vorbă și tăcere Minciună și înșelăciune
„Cu gogoși de tufă nu se-nnegresc sprîncene.”Minciună și înșelăciune

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică