găuri
/gə.uˈri/Definiții
- forma de plural nearticulat pentru gaură.
Din gaură.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | găurea | găureau |
Sinonime: 1: perfora, scobi, sfredeli, străpunge, (înv. și reg.) petrece, potricăli, (reg.) găuni, sfredeluși, (Mold. și Bucov.) borteli, borti, (prin Ban.) butori, (Olt.) răzbici, (prin vestul Transilv.) sclidiri, 2: caria, sparge, zdrențui
Din franceză gaur, care provine din limba hindusă gour < limba sanscrită. De origine indo-europeană.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | gaur | gauri |
| genitiv-dativ | gaurului | gaurilor |
| articulat | gaurul | gaurii |
Din latină *gavula ( < cavus).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | gaură | găuri |
| genitiv-dativ | găurii | găurilor |
| vocativ | gaură | găurilor |
| articulat | gaura | găurile |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică