verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză fonder < latină fundare.
Definiții
- (v.tranz.) a pune bază; a întemeia, a înființa, a institui, a crea.
- a întemeia afirmații, idei, teorii etc. pe argumente, pe probe.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | funda | fundau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din latină fundus.
Definiții
- partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului.
- parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient.
- taler de lemn pe care se răstoarnă mămăliga, se toacă zarzavaturile etc. cârpător.
- (fam.) șezut, dos.
- partea de jos, închisă, a unei cavități naturale; limita de jos.
- partea cea mai depărtată (considerată în linie orizontală) a unui loc.
- (cu determinări indicând o regiune) punct foarte depărtat de un centru politic sau cultural.
- partea dinapoi a unui vehicul.
- parte a unor obiecte confecționate care se opune deschizăturii.
- partea de deasupra a unui acoperământ de cap.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | fund | funduri |
| genitiv-dativ | fundului | fundurilor |
| vocativ | fundule | fundurilor |
| articulat | fundul | fundurile |