← înapoi la căutare

cuptor

/kup'tor/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din latină *coctorium.

Definiții

construcție de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru preparare de mâncare.
o mașină de gătit, în care se coc prăjituri sau alte preparate.
instalație industrială folosită în principal pentru topirea metalului.
(meteor.) căldură mare în timpul verii.
(defectiv de plural) (pop.) a șaptea lună a anului.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	cuptor	cuptoare
genitiv-dativ	cuptorului	cuptoarelor
vocativ	cuptorule	cuptoarelor
articulat	cuptorul	cuptoarele

Sinonime: 1-2: vatră, 3: furnal, 4: toropeală, zăpușeală, 5: iulie

Proverbe & zicători

„Cât e lumea și pământul, pe cuptor nu bate vântul.”Natură
„A mâncat pită din nouă cuptoare.”Mâncare și băutură
„La cuptorul cald puține lemne trebuiesc.”Muncă și lene Bani și avere
„E un om purtat de pe vatră pe cuptor.”Minciună și înșelăciune
„Când ți-e foame nu cauți ci mălaiul e în cuptor.”Mâncare și băutură
„La cuptorul cald puține lemne trebuiesc”Muncă și lene
„Nu cel ce bagă lemne în cuptor, ci cel ce le”Muncă și lene
„A trăi pe cuptor”
„A fi la gura cuptorului”
„Pe cuptor”
„E un om purtat de pe vatră pe cuptor”Noroc și soartă
„Când ți-e foame nu cauți că mălaiul e în cuptor”Mâncare și băutură
„La cuptorul cald nu trebuie foc mult”Muncă și lene
„Nu poți fi în cuptor și la moară”Muncă și lene
„Mai ușor poți cumpăra două cuptoare”Bani și avere

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică