← înapoi la căutare

cățea

/kə'ʦe̯a/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din latină catella. Înrudit cu aromână cãtsauã, asturiană cadiella, galiciană cadela, portugheză cadela și provensală cadello.

Definiții

(zool.) femela câinelui.
(fig.) epitet dat unei femei rele sau depravate.
argoumitralieră.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	cățea	cățele
genitiv-dativ	cățelei	cățelelor
vocativ	cățeao	cățelelor
articulat	cățeaua	cățelele

Sinonime: 1: (zool.) (reg.) haită, (Transilv.) gudă, 3: (mil.) mitralieră

câtea

/ˈkɨ.te̯a/

pronume?

Etimologie

Confer câtelea.

Definiții

formă alternativă pentru câtelea.

Proverbe & zicători

„Trage cățeaua de coadă.”Animale Femeie și bărbat
„A plecat ca cățeaua de la mure.”Animale Mâncare și băutură
„Pleacă ca cățeaua la prune.”Animale Mâncare și băutură
„A plecat ca cățeaua de la moară.”Animale Noroc și soartă
„Mai leagă-ți cățeaua.”Vorbă și tăcere Animale
„Cățeaua până nu pleacă prin mahala”Animale
„Cățeaua până nu ridică coada, câinii n-o miros”Animale
„După o cățea mulți câini se țin”Animale
„Umblă ca cățeaua cu puii după ea”Animale
„Cățeaua de pripă eși naște căței fără de ochi”Animale
„A da cățeaua”Animale
„L-a trântit cățeaua”Animale
„Leagă cățeaua de gard”Animale
„Cățea”Animale
„A puiat cățeaua noastră la paiele lor”Familie

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică