bețiv
/be'ʦiv/Etimologie
Din latină * bibitivus.
Definiții
- care are viciul beției; alcoolic, băutor.
Din latină * bibitivus.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bețiv | bețivi |
| genitiv-dativ | bețivului | bețivilor |
| vocativ | bețivule | bețivilor |
| articulat | bețivul | bețivii |
Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică