bârnă
/'bɨr.nə/Etimologie
Din slavă (veche) brŭvĩno.
Definiții
- trunchi de copac (cojit și fățuit cu barda) folosit în construcții.
- aparat de gimnastică feminină, format dintr-o grindă de lemn lungă, dispusă orizontal deasupra solului, la o anumită înălțime, pe care se execută exerciții de echilibru.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bârnă | bârne |
| genitiv-dativ | bârnei | bârnelor |
| vocativ | bârnă | bârnelor |
| articulat | bârna | bârnele |