asculta

/as.kul'ta/

verb?

Etimologie

Din latină auscultāre.

(v.tranz.) a-și încorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot, a se strădui să audă.
(med.) a ausculta.
a auzi.
(v.tranz. și intranz.) a fi atent la ceea ce se spune sau se cântă.
(v.tranz.) a examina oral un elev.
(v.tranz.) a audia un martor (într-un proces)
(v.tranz.) a acorda importanță celor spuse de cineva, a lua în considerație; a împlini o dorință, o rugăminte.
(v.tranz. și intranz.) a da urmare, a se conforma unui ordin, unui sfat etc.; a face întocmai cum vrea cineva.

Caz	Singular	Plural
verb	asculta	ascultau

Sinonime: auzi, audia, (med.) ausculta

„Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta.”Înțelepciune și prostie — despre calm în corectarea greșelilor
„Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.”Vorbă și tăcere Înțelepciune și prostie
„Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.”Înțelepciune și prostie
„Pe toți ascultă-i bine, și apoi să faci ca tine.”Înțelepciune și prostie
„A asculta cățelul pământului.”Animale Natură
„A asculta țâncul pământului.”Moarte
„Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura.”Vorbă și tăcere
„Cel ce vorbește mult, ascultă puțin.”Vorbă și tăcere
„Cine vorbește seamănă, cine ascultă culege.”Vorbă și tăcere Înțelepciune și prostie
„Care ascultă la ușă își aude defăima.”Vorbă și tăcere Minciună și înșelăciune
„Ascultă tot, dar nu crede tot.”Vorbă și tăcere Înțelepciune și prostie
„Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci nu te ascultă.”Vorbă și tăcere Înțelepciune și prostie
„Să asculți de toată lumea, dar dintr-ale tale să nu ești.”Înțelepciune și prostie
„Când grăiești și nu te ascultă, pune în gând că ești la moară.”Vorbă și tăcere
„A asculta cățelul pământului”Animale

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică