← înapoi la căutare

aduce

/a'du.ʧe/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină adducere.

Definiții

  1. (v.tranz.) a lua cu sine un lucru și a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda).
  2. (v.tranz.) a apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său.
  3. (v.tranz.) a produce, a procura, a pricinui, a cauza.
  4. (v.tranz.) a face să ajungă într-o anumită situație, stare.
  5. (v.intranz.) a semăna întrucâtva cu cineva sau cu ceva.

Exemple

  • Am adus și struguri și portocale.
  • Profesorul le-a spus să aducă mâinile pe lângă corp.
  • Muzica aduce mari bucurii.
  • Emoția l-a adus într-o stare de neliniște profundă.
  • Prietenul ei aduce cu Robert Redford.

Declinare

CazSingularPlural
verbaduceaaduceau

Sinonime: verb tranzitiv: cauza, pricinui, produce, provoca, realiza, verb intranzitiv: semăna

Antonime: duce

adus

/aˈdus/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din verbul a aduce.

Definiții

  1. aplecat, încovoiat.

Sinonime: aplecat, cocoșat, curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, plecat

Antonime: drept

adus

/aˈdus/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din aduce.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru aduce.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică