îngheța
/ɨn.geˈʦa/Etimologie
Din latină inglaciare.
Definiții
- (v.intranz.) (la pers. 3) a se preface în gheață.
- (despre sol) a se întări, a se învârtoșa din cauza înghețului.
- (v.intranz. și tranz. fact.) a degera, a amorți sau a face să degere, să amorțească de frig.
- (v.intranz.) (fig.) a încremeni. a înlemni, a înmărmuri (de frică, de emoție).
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru îngheța.
Exemple
- Râul, apa a înghețat.
- Îngheța un aliment.
- A înghețat în mijlocul câmpului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | îngheța | înghețau |
Sinonime: 1: se solidifica, (înv. și reg.) (se) slei, (reg.) se prinde, (înv.) se strânge, 2: congela, 3: degera
Antonime: (se) dezgheța, (se) topi