încerca
/ɨn.ʧer'ka/Etimologie
Din latină pop. in-circare.
Definiții
- (v.tranz.) a verifica un lucru spre a-i controla însușirile; a proba.
- (v.refl. recipr.) a-și măsura forțele în luptă cu cineva.
- a întreprinde un lucru ca exercițiu, de probă; a face tentative de...
- a-și da silința să..., a face sforțări, a căuta să...
- a fi cuprins de un sentiment, de o senzație; (despre sentimente, senzații etc.) a se face simțit, a cuprinde pe cineva.
Exemple
- A încerca sentimentele cuiva.
- Încerc să găsească o soluție.
- Încerci dacă poți să dezlegi problema.
- Încearcă să-i câștige bunăvoința.
- Încerca să mă înșele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | încerca | încercau |
Sinonime: 1: experimenta, proba, verifica, (înv.) ispiti, 2: întrece, 3: căuta, tatona, (înv. și reg.) probălui, 4: căuta, vedea, se forța, se sforța, se sili, se strădui, 5: căuta, umbla