uni
/u'ni/Etimologie
Din latină unire (= unescere).
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) aduna unul lângă altul pentru a forma un tot; a (se) împreuna, a (se) alătura, a (se) îmbina spre a forma un tot.
- (v.refl. recipr.) a încheia o înțelegere, o alianță etc. în vederea unui scop comun.
- (v.tranz. refl. recipr.) a (se) lega prin căsătorie, a (se) căsători.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | unea | uneau |