tocă

/'to.kə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din franceză toque.

căciuliță sau pălărioară fără boruri, purtată de femei.
acoperământ pentru cap, de formă cilindrică, fără boruri, purtat de magistrați și de avocați în exercițiul funcțiunii.

/to'ka/

verb?

Din latină *toccare.

(v.tranz.) a tăia în bucăți foarte mărunte.
(v.tranz.) (fig.) (fam.) a cheltui fără chibzuială, a risipi bani, averi.
(v.tranz.) a duce pe cineva la ruină, obligându-l la cheltuieli nechibzuite; a face pe cineva să sărăcească.
(v.intranz. și tranz.) a bate, a ciocăni, a lovi.
(v.intranz. și tranz.) (fig.) a flecări, a sporovăi.
(v.intranz.) a bate toaca.
(v.intranz.) (despre o armă) a bubui la intervale dese; a păcăni.
(v.intranz.) (despre păsări) a produce un zgomot caracteristic prin lovirea repetată a celor două părți ale ciocului.

Caz	Singular	Plural
verb	toca	tocau

„A-i merge / umbla / toca cuiva gura ca o pupăză.”Vorbă și tăcere Animale — a vorbi repede și fără întreruperi; a flecări; a fi limbut
„A toca cuiva gura bureți (la bureți)”Vorbă și tăcere
„Oaie și toc”
„A toca capul cuiva”Vorbă și tăcere
„A-i tocă gura”Vorbă și tăcere
„Muierea cicala, gârna ca toca-tâca”Femeie și bărbat Vorbă și tăcere
„A toca la urechea cuiva”Vorbă și tăcere
„A bate (tocă) la papuc”
„Mult tocat”
„A toca pe vătrai”Vorbă și tăcere
„Multe tocate”Vorbă și tăcere
„Până ce nu se răstoarnă carul nu se toc”Înțelepciune și prostie

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică