timpuriu

Etimologie

Din latină *temporivus.

Definiții

1. care se întâmplă, apare sau se face înainte de data sau timpul obișnuit sau prevăzut.
2. (despre varietăți de fructe sau de legume) care se coace sau devine bun de mâncat înainte de vremea obișnuită.
3. (despre flori) care se dezvoltă mai devreme.
4. (despre copaci) care înflorește sau înverzește mai devreme decât timpul obișnuit.

Exemple

• Astăzi se culcă timpuriu.
• Mere timpurii.

Sinonime: 1: devreme, (pop.) degrabă, 2-4: precoce, văratic, (rar) precopt, (reg.) oarzăn, orzatic, orzesc, primăriu, scorumnic, (Transilv. și Ban.) pârgav, pârgaviț

Antonime: târziu